SPEOLOGIE
SPEOLEGISRaport de Bunastare a Copilului din Mediul Rural 2020
CONDIȚIA ELEVULUI ÎN MEDIUL RURAL Educație pentru
elevii din mediul rural Proiectul “Rural Karst”, întreprins de Asociația Speologică ”Exploratorii”, aduce în prim plan tinerii din mediul rural. Facem acest lucru, în premieră la nivel național, prin dezvoltarea cometențelor cheie în domenii STEM și pe probleme de sustenabilitate. Activitățile noastre au ca obiectiv accesul echitabil la o educație de calitate pe teme de înțelegere și protejare a carstului și a apelor subterane. Temele de discuție și aplicațiile practice sunt adresate elevilor, profesorilor și instituțiilor de pe tot parcursul țării, acolo unde aceștia se găsesc în apropierea mediului carstic. (Vorbim aici despre 27 de județe, consultă lista de județe participante apăsând pe acest link)
Cu o experiență în domeniu de peste 60 de ani, astăzi trei generații de speologi din asociația noastră se pregătesc să o formeze pe ce-a de-a patra. Facem acest lucru, în premieră la nivel național, prin dezvoltarea cometențelor cheie în domenii STEM și pe probleme de sustenabilitate. Imaginea de Ansamblu Conform Raportului World Vision România, aproape jumătate din tinerii din mediul rural nu termină liceul. Aceștia nu au la cine să apeleze pentru a primi ajutor atunci când nu înțeleg explicațiile de la școală. Prin proiectul Rural Karst, tinerii se apropie de adulți care pot fi un model bun în viață. Tinerii din mediul rural nu au bani suficienți pentru cărți și rechizite. Asociația Speologică “Exploratorii”, prin proiectul Rural Karst, oferă materiale didactice gratuite în 135 de școli. De asemenea, mulți dintre elevii din mediul rural nu pleacă nicăieri în vacanță, nici nu fac activități educaționale. Pentru unii din tinerii din proiectul nostru, Atelierul de Inovare a fost prima tabără în care au fost vreodată, tot din motive de lipsuri materiale. Nu în ultimul rând, acviferele carstice sunt singura sursă de apă potabilă pentru unele comunități care trăiesc în apropierea mediului carstic. Acestea depind de calitatea apei, poluarea fiind detrimentală sănătății oamenilor din zonă. Testarea apei se face printr-un procedeu simplu, dar nici societatea civilă, nici instituțiile publice nu dețin informații despre cum să facă acest lucru. Asociația Speologică “Exploratorii” îi învață pe tineri cum să facă acest lucru. Studiul Internațional PISA și Monitorul Educației și Formării din România au arătat că în 2017 aproape 40% dintre adolescenții români cu vârstă de 15 ani nu au un nivel minim de competențe de bază în privința cititului (38.7%), matematicii (39.9%) și a cunoștințelor științifice (38.5%), față de mediile europene ale aceluiași an de 19.7%, 22.2% și respectiv 20.6%. Cu alte cuvinte, daca in Uniunea Europeana 2 din 10 tineri nu dețin abilități școlare de bază, dar 8 promovează aceste teste de cunoștințe minime, în România 4 din 10 elevi sunt în situația de a nu avea abilități de bază, adică aproape jumătate din populația tânără a țării.
Nu uitați că aici vorbim despre situația tuturor elevilor la nivel național. La această realitate se adaugă influența mediului socio-economic, anume faptul că școlile dezavantajate din punct de vedere financiar sunt concentrate în special în zonele rurale sărace.
În mediul rural, doar 4 din 10 adulți au promovat examenul de Bacalaureat (conform Raportului) de Bunăstare a Copiilor în Mediul Rural), și acest lucru se întâmplă în pofida faptului că un nivel mai mare de educație va aduce venituri mai mari viitorului adult.
Copiii din mediul rural nu au la cine să apeleze atunci când au nevoie de ajutor la teme. În condițiile în care nici părinții nu au un nivel suficient de bun de educație, acest lucru dă naștere la un cerc vicios, deoarece nici copiii nu vor face față cerințelor de la școală. Persistența problemei sporește sentimentul de neputință. Părinții se raportează la propriile experiențe atunci când consideră că pentru a-ți găsi de lucru, este mai important să ai relații decât să termini o școală.
În anul 2019 aproape 40% din elevii din populația mediului rural a absolvit doar ciclul gimnazial, rezultat statistic care coincide cu datele RPL 2011. Mai mult, rezultatul rămâne același indiferent că este vorba despre copii sau despre adulți, indicând o problemă care se moștenește de la o generație la alta. Elevii au nevoie de adulți bine pregătiți de la care să primească mai multă susținere.
Sărăcia este un factor important în acest context. Nu doar că părinții nu pot acoperi costurile tuturor rechizitelor și activităților de care au nevoie copiii lor, după cum vom explica mai jos, dar întreaga situație dă naștere unui sentiment de neputință în rândul tinerilor (47% dintre adolescenții de la țară spun că nu le place la școală, spre deosebire de 25.3% la nivel național, adică incluzând și mediul urban). Mai mult, 1 din 10 copii de la sate nu frecventează în prezent nicio instituție de învățământ, iar 16% termină doar gimnaziul.
Tinerii din mediul rural renunță la școală asemeni părinților lor, în pofida faptului că educația este o investiție care dă rezultate. Sărăcia este principalul factor de abandon școlar, și totuși educația este modul prin care tinerii din mediul rural pot depăși contextul în care s-au născut.
Este cunoscut statistic că veniturile brute ale românilor se dublează, în medie, cu fiecare nivel de studii absolvit. Astfel, absolvirea liceului îți aduce un venit cu 93% mai mare, iar studiile superioare îți aduc în plus 86% față de un absolvent de liceu (Studiul “Costul educației: investiție, randament, impact”, efectuat de Deloitte România, 2021). În plus, abandonul școlar conduce la șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate (Raport “Vreau în clasa a 9-a”). Sunt necesare intervenții care să aducă nivelul de educație din România cel puțin la același nivel cu cel european.
Discrepanța este mare între mediul rural și mediul urban. Ea devine nejustificată atunci când comparăm cu țări din Europa unde diferențele sunt mult mai mici și rezultatele mult mai bune (datele EUROSTAT). În România, tinerii din mediul rural abandonează școala înainte de clasa a 9-a în proporție de aproape 25%, spre deosebire de sub 5% în mediul urban. Mediul rural este defavorizat și are nevoie de ajutor din partea noastră. Putem să ne uităm la țări precum Cehia, Olanda sau Polonia, unde rezultatele sunt mult mai bune. Aici, în mediul rural, valorile sunt în jur de 5%. Proiectul Rural Karst a luat naștere din observațiile speologilor în contact cu comunitățile locale, și dorește să contribuie la remedierea acestor probleme prin acțiuni care constituie un model de bună practică în crearea unui climat școlar de calitate. Un climat școlar de calitate înseamnă un mediu de învățare pozitiv, care susține elevii, indiferent de situația socio-economică din care provin. Înseamnă accesul la oportunități egale pentru a-și dezvolta abilitățile și cunoștințele, accesul la resurse educaționale de înaltă calitate materiale didactice adecvate profesori bine pregătiți echipamente moderne o gamă diversă de activități extra-curiculare Înseamnă și un mediu sigur și prietenos, unde elevii se simt respectați, iar potențialul lor este pus în valoare. Relațiile dintre elevi și profesori sunt bazate pe încredere și colaborare, feedback-ul elevilor fiind luat în considerare în procesul de îmbunătățire a educației (Art. 12 din Convenția Internațională a Drepturilor Copilului afirmă că tinerii au dreptul de a își exprima propriile puncte de vedere în probleme care îi afectează direct).
Literatura de specialitate a arătat că modul în care elevul percepe sprijinul, indiferența sau nemulțumirea din partea cadrelor didactice, acceptarea sau respingerea din partea colegilor, egalitatea de șanse sau preferențialitatea în notare, sunt, toate, interconectate cu motivația pentru învățare și comportamentul elevilor în școală (“Evaluarea Climatului Școlar” – Raport de cercetare Joining Forces România). De asemenea, anumite școli funcționează în comunități în care factori precum lipsa bazei materiale a școlii și lipsa dotărilor pot afecta motivația participării copiilor la educația formală.
Activitățile noastre implică tineri din 137 de școli aflate în apropierea mediului carstic. Una din aceste școli poate fi chiar a ta, dacă iei legătura cu noi pe pagina noastră de Contact.
Toți participanții primesc gratuit materiale educaționale de calitate elaborate chiar de noi, speologii. Temele abordate sunt hidrogeologia, ecologia, comunicarea cu instituțiile de mediu, și, desigur, speologia! Dacă sună complicat, nu te lăsa descurajat, suntem aici să te ajutăm, și, prin conferințe online, putem să explicăm orice aspect al proiectului. Școlile primesc de la noi planșe școlare pentru a fi expuse în clasă.
Elevii ajung să meargă în prima lor excursie sau tabără. Căci “Atelierul de Inovare” organizat la Centrul de Educație Ecologică Cărbunari a fost pentru unii participanți nu doar prima dată când au intrat într-o peșteră, ci și prima tabără în care au fost vreodată.
Lucrul acesta ne-a amintit de statistica publicată de “World Vision România”, intitulată “10 Adevăruri despre Vacanța de Vară a Copiilor din Satele României”.
De aici aflăm că mai mult de jumătate din copiii de la sat nu au fost niciodată în vacanță la mare sau la munte, nici nu fac activități educative pe timpul verii. Părinții încearcă să economisească bani în acest fel, iar inflația și pandemia au îngreunat și mai mult viața de zi cu zi.
De altfel, 38% din părinți mărturisesc că suferă din pricina sărăciei. În ceea ce privește percepția copiilor, ei consideră că cei săraci sunt discriminați mult sau foarte mult, contribuind la sentimentul general de neputință care precede abandonul școlar. 38% din copii afirmă că nu îi laudă nimeni, 37% spun că acasă nu există nicio persoană care să îi ajute la teme, iar activitățile extra-școlare în mediul rural sunt adesea inexistente. Din fericire, 80% din părinți spun că ar dori ca copilul lor să urmeze studii superioare după terminarea liceului.
Asociația Speologică “Exploratorii” vine cu soluții concrete. Cu sprijinul profesorilor de geografie și de biologie din întreaga țară. Se spune că profesorii sunt cei care ne ghidează drumul prin viață. Proiectul Rural Karst este despre educație, la nivel național, iar pentru noi, profesorii sunt indispensabili! În următoarea perioadă, 5400 de tineri din 27 de județe pot merge în excursii educative și gratuite. Elevii vor învăța despre mediul carstic și despre protejarea acestuia. Vor dezvolta proiecte școlare pornind de la explorarea unor medii naturale pe care le pot găsi în apropierea localității lor, și vor interacționa cu peștera virtuală scanată cu tehnologie LIDAR. Participanții la ateliere vor sta de vorbă cu speologi despre ce înseamnă activitatea de cercetare și explorare a mediului carstic. Proiectul nostru, Rural Karst, presupune o serie de activități al căror numitor comun este formarea viitoarei generații de speologi. Înscrierea într-un club de speologie este unul din modurile în care un tânăr din mediul rural poate face voluntariat. Pe termen lung, acest lucru crește capacitatea societății civile, ajută organizațiile de mediu să adune informații importante despre integritatea mediului carstic și îmbunătățește comunicarea între oameni și instituții publice. Sperăm ca ajutorul oferit de Asociația Speologică “Exploratorii” să umple un pic din golurile lăsate de problemele complexe descrise mai sus. Dorim să le oferim acestor tineri unele dintre cele mai bune experiențe de până acum, împreună cu o educație de calitate și niște modele bune de urmat în viață. Speologia este un amestec inedit de de știință și de apreciere a fumuseților naturii, care îi captivează pe practicanții acestei discipline în timp ce învață despre despre invenții și descoperiri care pun în lumină partea nevăzută a lumii. Toți copiii îsi doresc să devină exploratori, dar nicăieri nu este mai realizabil acest lucru, decât alături de Asociația Speologică “Exploratorii”! Aici, ei devin pasionați să descifreze hărți și mistere legate de lumea subterană, unul din puținele locuri în care ei pot fi primii oameni care pășesc acolo. În viitor ne-am dori să vedem tot mai multe inițiative similare al căror scop să fie remedierea problemelor care țin de educația și calitatea vieții tinerilor din mediul rural. În cele din urmă, în viitor ne-am dori să vedem tot mai multe inițiative similare al căror scop să fie remedierea problemelor care țin de educația și calitatea vieții tinerilor din mediul rural.