Legea peșterilor

CONSULTARE

Asociația Speologică Exploratorii demarează ultimul proces de consultare publică referitoare la propunerea Legii peșterilor în cadrul proiectului „Să facem lumină în peșterile României”, în perioada 2 aprilie 2020 – 7 aprilie 2020. Observațiile se transmit pe adresa bogdanspeolog@yahoo.ro și aser_ro@hotmail.com.

Descarcă LEGEA PEȘTERILOR

LEGEA PEȘTERILOR

(Pentru consultarea organizațiilor speologice)

 

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. – Scopul prezentei legi este de a:

  • reglementa desfăşurarea activităţilor speologice în România, stimulând inovarea în speologie, identificarea și valorificarea peșterilor din punct de vedere științific, educațional, economic și conservativ;
  • dezvolta cadrul instituțional pentru cadastrarea și inventarierea bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului – peșterile;
  • asigura maximă transparenţă activităţilor speologice, fără discriminare între formele de proprietate, formele asociative şi naţionalitatea operatorilor;
  • facilita și garanta dreptul de prospecțiune, explorare și cercetare speologică titularii fiind liberi de orice constrângeri în ceea ce priveşte utilizarea rezultatelor;
  • încuraja investițiile pentru amenajarea în scop educativ sau turistic.

Art. 2. – Peșterile situate pe teritoriul și în subsolul țării fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român. Fac parte din domeniul public al statului, de interes național.

Art. 3. – Activitățile speologice reprezintă prioritate națională în vederea constituirii Inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, pe terenurile carstificabile cuprinse în lista consolidată a ariilor naturale protejate din România, Lista siturilor arheologice, Lista Monumentelor Istorice, zonele de protecție sanitară și perimetrele de protecție hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă, perimetrele miniere, zonele construite.

Art. 4. – Patrimoniul speologic este format din totalitatea bunurilor mobile și imobile, rocilor carstificabile, formațiunilor carstice, mineralelor, fauna fosilă, fauna, echipamente, fotografii, documente, manuscrise și materiale cartografice cu valoare istorică, fondul speologic național, indiferent de regimul de proprietate al acestora.

Art. 5. – Gestiunea peșterilor se desfășoară și se bazează pe cunoașterea științifică, complexă, cantitativă și calitativă a peșterilor, realizată printr-o activitate unitară și permanentă de prospecțiune, explorare, topografiere, monitorizare, inclusiv de prognozare a evoluției naturale a acestora, ca și a evoluției lor sub efectele antropice, precum și prin cercetări multidisciplinare.

Art. 6. – În înțelesul prezentei legi, termenii folosiți se definesc după cum urmează:

  1. Peșteră – goluri naturale subterane separate sau interconectate, dezvoltate spațial în rocă sau gheață, umplute cu gaze, lichide sau roci sedimentare. Golul natural este considerat peșteră dacă întrunește următoarele criterii, convențional:
  2. Diametrul circumscris al golului din rocă este mai mare de 0,25m.
  3. Lungimea golului din rocă este mai mare de 5,0m.
  4. Este identificat prin metode directe sau indirecte.
  5. Speologie – știința care are ca obiect explorarea și studiul complex al mediului abiotic și mediului biotic din peșteri.
  6. Activitate speologică – ansamblul de lucrări privind prospecțiunea, explorarea, documentarea, cercetarea, exploatarea, conservarea și închiderea peșterilor, inclusiv lucrările de restaurare și refacere a mediului;
  7. Prospecțiune speologică – ansamblul de studii și activități de suprafață care se realizează pentru identificarea și localizarea peșterilor, evaluarea cantitativă și calitativă a acestora, accesibilizarea intrărilor în subteran precum și determinarea condițiilor tehnice de explorare.
  8. Explorare speologică – acțiune prin care se parcurge, se investighează temeinic și se fac cercetări primare într-un gol natural.
  9. Cercetare speologică – studiu aprofundat pentru cunoașterea în detaliu a obiectului studiului.
  10. Inovare speologică – introducerea în speologie a metodelor, tehnicilor și echipamentelor noi inclusiv cu aplicabilitate în alte domenii.
  11. Geologie carstică este știința care studiază formarea, structura și evoluția scoarței terestre ce conține exclusiv roci carstificabile.
  12. Hidrogeologie carstică – știința care se ocupă cu studiul distribuției, al regimului dinamicii și genezei apelor subterane din roci carstificabile și peșteri.
  13. Climatologie subterană – ramură a meteorologiei care se ocupă cu studiul proprietăților atmosferei din peșteri (temperatură, umiditate, curenți de aer) și cu fenomenele care au loc în aceasta.
  14. Biospeologie – ramură a biologiei care studiază fauna și flora peșterilor.
  15. Paleontologie speologică – știința care se ocupă cu studiul complex al organismelor animale și vegetale fosile, care au populat peșterile în epocile anterioare celei actuale.
  16. Arheologia speologică – știința care studiază trecutul omenirii pe baza descoperirii și interpretării vestigiilor, așezărilor, monumentelor din peșteri etc.
  17. Topografia speologică – ramură a topografiei care se ocupă cu determinarea spațială a dimensiunilor golurilor naturale prin măsurarea, procesarea datelor și realizarea grafică, după caz, în raport cu formele carstice de la suprafața terenului.
  18. Cadastrul peșterilor – cadastrul de specialitate, reprezentând un sistem unitar de evidență tehnică, economică şi juridică, de importanță națională, a tuturor imobilelor subterane naturale.
  19. autoritatea competentă – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care reprezintă interesele statului în domeniul speologic, conform atribuțiilor stabilite de prezenta lege;
  20. administrare – dreptul acordat de stat, prin autoritatea competentă, unei instituții publice de a efectua activități speologice în baza unui permis;
  21. administrator – instituția publică care execută activități economice în baza unui permis;
  22. concedent – autoritatea competentă abilitată de lege să acorde darea în administrare sau concesiunea;
  23. concesiune speologică – operațiunea juridică prin care statul, reprezentat de autoritatea competentă, în calitate de concedent, transmite pentru o perioadă determinată unei persoane, în calitate de concesionar, dreptul și obligația de a executa, pe risc și cheltuială proprii, activități de amenajare și sau exploatare a peșterilor
  24. concesionar – titularul căruia i se acordă concesiunea speologică;
  25. folosință gratuită – dreptul de a poseda, folosi şi dispune de bunul dat în folosință gratuită, pe termen limitat, în condițiile stabilite de lege, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de educație sau cercetare speologică, de utilitate publică ori servicii publice.
  26. dezvoltare – ansamblul lucrărilor care constau în construirea și montarea instalațiilor specifice, a echipamentelor și a altor utilități necesare amenajărilor subterane și supraterane;
  27. exploatare speologică – ansamblul de lucrări și servicii executate în subteran și/sau la suprafață pentru utilizarea economică a peșterii;
  28. fond speologic național – totalitatea datelor privind peșterile și carstul obținute din activități speologice, indiferent de natura suportului de stocare;
  29. forță majoră – evenimentul imprevizibil, inevitabil și insurmontabil care generează imposibilitatea temporară sau definitivă de executare, parțială sau totală, a activităților;
  30. mediu – ansamblul de condiții și elemente naturale, definite conform Legii protecției mediului 137/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care pot fi afectate prin activitățile speologice de amenajare;
  31. permis de prospecțiune – actul juridic emis de autoritatea competentă prin care se acordă dreptul de a efectua lucrări de prospecțiune;
  32. permis de speologie – actul juridic emis de autoritatea competentă prin care se acordă dreptul de a efectua lucrări și activități speologice în perimetru de prospecțiune, explorare și cercetare.
  33. permis de exploatare – actul juridic emis de autoritatea competentă prin care se acordă dreptul de exploatare prin concesiune sau folosință gratuită a unei peșteri pentru dezvoltare în scop turistic, educativ, cultural, ecumenic sau altă destinație;
  34. Plan de conservare – măsuri de refacere, restaurare, depoluare, protecție și eliminare a cauzelor care au afectat peșterile.
  35. titular – orice persoană juridică sau fizică, română ori străină, care poate efectua activități speologice în baza unui permis;
  36. garanție financiară pentru refacerea mediului – obligația și răspunderea persoanelor juridice care desfășoară activități speologice pe bază de permis de exploatare pentru asigurarea fondurilor financiare necesare refacerii mediului și care poate fi sub formă de depozit bancar, scrisoare de garanție bancară irevocabilă sau alte modalități prevăzute de lege;
  37. perimetru de prospecțiune, explorare și cercetare – Unitățile Administrativ-Teritoriale în care se desfășoară activitatea speologică în baza unui permis.
  38. Perimetru de exploatare – aria corespunzătoare proiecției la suprafață a conturului părții din scoarța terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de amenajare respectiv de exploatare, precum și suprafețele necesare desfășurării activităților de administrare sau a facilităților publice;
  39. Resursă geomorfologică – substanță naturală, mineral sau rocă existentă în urma proceselor naturale, în peșteră.
  40. Descărcarea de sarcină speologică – este procedura prin care se confirmă că o peșteră nu necesită măsuri de conservare iar lucrările miniere sau de construcții poate continua.
  41. Cadastrul peșterilor – cadastru de specialitate privind peșterile și rețelele naturale subterane determinate prin activități speologice.
  42. Fondul speologic național – totalitatea datelor directe sau conexe despre peșteri și titularii de permise.

Art. 7. –

(1) Activitățile speologice se efectuează de către persoane juridice care sunt înregistrate conform legii având obiectul de activitate speologia sau în asociere cu o persoană juridică cu obiect de activitate, speologia.

(2) Activitățile de prospecțiune speologică se pot efectua și de către persoanele fizice.

Art. 8. –

(1) Activitățile speologice se realizează numai în cadrul unor perimetre autorizate în acest scop de autoritatea competentă prin eliberarea unui permis de speologie.

(2) Activitățile de prospecțiune speologică se pot autoriza în acest scop de autoritatea competentă prin eliberarea unui permis de prospecțiune în cazul persoanelor fizice.

(3) Perimetrul autorizat prevăzut la al. 1 și 2 este definit de forma și dimensiunile corespunzătoare formațiunilor și structurilor geologice în care se află potențiale peșteri din unul sau mai multe județe.

(4) Activitățile de exploatare speologică se realizează numai în cadrul unor perimetre autorizate în acest scop de autoritatea competentă prin eliberarea unui permis de exploatare.

(5) Perimetrul autorizat prevăzut la al. 4 este definit printr-o listă de coordonate topografice în sistemul național, a punctelor de contur.

Art. 9. – Proprietatea datelor rezultate din activitatea speologică, activitatea de prospectare și activitatea de exploatare.

(1) Toate datele și informațiile, indiferent de modalitatea de stocare, cu privire la peșteri, obținute din fonduri publice vor fi puse la dispoziție autorității competente și aparțin statului român, evidența și gestiunea lor fiind făcute la nivel național de către autoritatea competentă, conform prezentei legi. Utilizarea lor necomercială, în scop științific și educativ este permisă fără acordul autorității competente.

(2) Toate datele și informațiile, indiferent de modalitatea de stocare, cu privire la peșteri, obținute din fonduri private, aparțin titularului permisului de speologice sau a permisului de prospecțiune.

(3) Toate datele și informațiile, indiferent de modalitatea de stocare, cu privire la cadastrul peșterilor, permise, autorizații, monitorizarea numărului de persoane și a factorilor de mediu în peșterile exploatate speologic, sunt date publice dacă nu sunt clasificate conform legii.

Art. 10 . – Proprietarii și titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra terenurilor în care se află potențiale peșteri au obligația de a permite accesul personalului, în condițiile prezentei legi.

(1) Administratorii terenurilor proprietate de stat au obligația de a permite accesul și camparea persoanelor juridice și fizice care dețin permis de speologie sau permis de prospecțiune.

(2) Proprietarii terenurilor au obligația de a acorda dreptul de trecere la intrarea în peștră persoanelor juridice și fizice care dețin permis de speologie sau permis de prospecțiune.

(3) Dreptul de folosință temporară a terenurilor private necesare efectuării activităților de prospecțiune speologică se fac prin acordul de voință al părților.

(4) Dreptul de folosință a terenurilor necesare efectuării activităților de exploatare speologică se dobândește, în condițiile legii, prin:

  1. a) vânzarea-cumpărarea terenurilor și, după caz, a construcțiilor situate pe acestea, la prețul convenit între părți;
  2. b) schimbul de terenuri;
  3. c) închirierea terenului pe durată determinată, pe bază de contracte încheiate între părți;
  4. d) exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în condițiile legii;
  5. e) concesionarea terenurilor;
  6. f) asocierea dintre proprietarul terenului și titularul de licență;
  7. g) folosință gratuită;
  8. h) alte proceduri prevăzute de lege.

(5) Dreptul de proprietate sau administrare asupra terenului nu conferă dreptul de preemțiune asupra concesionării/dării în administrare a activităților de exploatare speologică sau a altor activități speologice.

(3) În cazul în care părțile nu ajung la un acord de voință prevăzut la art (3), stabilirea drepturilor se va face de către instanță, în condițiile legii.

(4) Durata servituții legale este cea a activităților miniere, iar terenurile care urmează a fi afectate vor fi determinate, în ceea ce privește suprafețele și proprietarii, după principiul celei mai mici atingeri posibile aduse dreptului de proprietate.

 

CAPITOLUL II

Autoritatea competentă

Art. 11 . – Autoritatea competentă abilitată pentru aplicarea dispozițiilor prezentei legi este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Art. 12 . – Autoritatea competentă are următoarele atribuții principale:

  1. propune și pune în aplicare politicile și strategiile naționale în domeniul speologic;
  2. gestionează peșterile, proprietate publică a statului;
  3. elaborează și actualizează Cadastrul peșterilor și Fondul speologic național, după cum este prevăzut în normele de aplicare a prezentei legi. Actele juridice și documentele neînregistrate în Cadastrul peșterilor și Fondul speologic național nu sunt opozabile terților;
  4. primește, verifică și înregistrează datele și informațiile privind peșterile;
  5. întocmește evidența peșterilor pentru includerea în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului;
  6. dezvoltă rețeaua națională de peșteri turistice și speoturistice;
  7. dezvoltă rețeaua națională de peșteri educative și voluntariat speologic;
  8. asigură protecția, conservarea și restaurarea peșterilor;
  9. eliberează permisul de speologie, permisul de prospecțiune, permisul de exploatare;
  10. eliberează autorizația de restaurare;
  11. eliberează Certificatul de descărcare de sarcină speologică;
  12. împuternicește titularul permisului de speologie pentru întocmirea referatului de specialitate;
  13. controlează prin structurile din subordine respectarea obligațiilor legale de către titularii permiselor și autorizațiilor;
  14. propune instituirea regimului de protecție temporară sau permanentă după caz pentru peșterile care se încadrează în criteriile prevăzute de lege;
  15. propune instituirea regimului de protecție pentru speciile de faună care se încadrează în criteriile prevăzute de lege;
  16. finanțează activitățile de explorare, cadastru, restaurare, protecție și exploatare prin structurile subordonate;
  17. elaborează normele și instrucțiunile tehnice pentru aplicarea prezentei legi;
  18. constată și notifică nerespectarea prevederilor prezentei legi;
  19. funcționarea și organizarea autorității se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

 

CAPITOLUL III

Autorizarea activităților

Art. 13 . –

(1) Permisul de speologie este eliberat în condițiile legii de autoritatea competentă pe baza primirii unei solicitări scrise de la persoana juridică conform anexei 1.

(2) Permisul de speologie se eliberează pentru o durată de 10 ani, cu drept de prelungire pe o perioadă echivalentă.

(3) Autoritatea competentă va notifica administratorilor terenurilor statului, Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și Ministerului Culturii și Cultelor, persoanele juridice autorizate să desfășoare activitățile speologice în baza permisului de speologie.

Art. 14 . –

(1) Permisul de prospecțiune este eliberat în condițiile legii de autoritatea competentă pe baza primirii unei solicitări scrise de la persoana fizică conform anexei 2.

(2) Permisul de prospecțiune se eliberează pentru o durată de 1 an, cu drept de prelungire pe o perioadă echivalentă.

(3) Autoritatea competentă va notifica administratorilor terenurilor statului, persoanele juridice autorizate să desfășoare activitățile speologice în baza permisului de speologie.

Art. 15 . –

(1) Permisul de exploatare este eliberat în condițiile legii de autoritatea competentă pe baza primirii unei solicitări scrise de la persoana juridică conform anexei 3.

(2) Permisul de exploatare se eliberează pentru o durată de 25 ani, cu drept de prelungire pe o perioadă echivalentă.

Art. 16. –

(1) Certificatele de urbanism, autorizațiile, acordurile, aprobări și avize necesare activităților de exploatare, după caz, vor fi solicitate de titularul permisului de exploatare, instituțiilor responsabile.

(2) Autorizațiile, acordurile, aprobări și avize necesare activităților de construcții-montaj în subteran și altor activități de construcții necesare în vederea începerii și desfășurării de activități de exploatare pot impune condiții privind parametrii și caracteristicile de funcționare a construcțiilor și instalațiilor respective.

(2) Avizul subunităților, comisiilor sau a persoanelor juridice aflate în relație contractuală cu autoritatea centrală de mediu și autoritatea centrală pentru cultură nu este necesar pentru titularii permisului de prospecțiune și a permisului de speologie.

 

CAPITOLUL IV

Drepturile și obligațiile titularilor

Art. 17. – Titularul permisului are următoarele drepturi:

  1. a) să aibă acces, în condițiile legii, la terenurile necesare desfășurării activităților în limitele perimetrului prevăzut în permis;
  2. b) să execute toate activitățile speologice prevăzute în permis, în limitele perimetrului acordat;
  3. c) să dispună asupra rezultatelor materiale și imateriale obținute;
  4. d) să folosească, cu respectarea prevederilor legale din domeniul gospodăririi apelor și al protecției mediului, surse de apă de suprafață sau subterane necesare desfășurării activităților;
  5. e) să se asocieze cu alte persoane juridice în vederea executării activităților speologice prevăzute în permis, cu aprobarea prealabilă a autorității competente. Responsabilitatea îndeplinirii obligațiilor din permis revine în exclusivitate asociatului care are calitatea de titular de permis.
  6. f) să obțină de la autoritatea competentă, în condițiile legii, datele și informațiile necesare desfășurării activităților sale, să dețină și să utilizeze aceste date și informații, precum și pe cele obținute din activitățile proprii, pe durata valabilității permisului;
  7. g) să întrerupă activitatea pe o perioadă ce depășește 60 de zile, cu acordul prealabil al autorității competente;
  8. h) să amplaseze temporar sau permanent echipamente, instalații și dotări necesare activităților speologice pentru asigurarea protecției muncii, cercetare, monitorizare și prevenirea unor calamități naturale.
  9. h) să realizeze amenajările, dotările și utilitățile de infrastructură pentru peșterile aflate în exploatare, conform autorizațiilor prevăzute de lege.

Art. 18. – Titularul permisului are următoarele obligații:

  1. să nu deterioreze terenurile necesare desfășurării activităților în limitele perimetrului prevăzut în permis;
  2. să nu abandoneze în peșteră echipamentele, instalațiile și dotările, scoase din uz.
  3. să mențină în peșteră echipamentele, instalațiile și dotările, funcționale.
  4. Să anunțe autoritatea centrală pentru cultură în cazul identificării oricăror bunuri ce aparțin patrimoniului cultural național așa cum sunt ele reglementate prin legea specială.
  5. Să anunțe autoritatea centrală pentru mediu în cazul identificării oricăror poluări sau degradări a peșterii.
  6. Să anunțe autoritatea centrală pentru mediu în cazul identificării deteriorării sau distrugerii construcțiilor și dotărilor ce asigură protecția peșterii, a marcajelor, a echipamentelor de monitorizarea și a panourilor informative.
  7. Să respecte prevederile articolelor 19 și 20.
  8. Sunt exceptate de la prevederile articolelor 19 și 20, activitățile de lărgire a galeriilor pentru facilitarea accesului uman în peșteră, amplasarea de echipamente, instalații și dotări, aplicarea prevederilor normelor de securitate în muncă. În cazul tuturor excepțiile se va aplica soluția tehnică optimă pentru reducerea la minim a degradării și afectării elementelor din peșteră, supuse conservării.

 

CAPITOLUL V

Conservare, protecția, supravegherea și restaurare

Art. 19. –

(1) Persoanele fizice și juridice au următoarele obligații privind conservarea peșterilor:

  1. să nu obtureze și să nu modifice configurația naturală a intrărilor
  2. să nu capteze apa în interiorul peșterii și să nu modifice regimul de curgere
  3. să nu polueze din nici o sursă sau tip de deșeu, apa aerul, solul, subsolul.
  4. să nu rupă, să nu disloce, să nu extragă și să nu deterioreze speleotemele, formele de sedimentare, formele de acumulare, formele de eroziune și formele de coroziune.
  5. să nu rupă, să nu disloce, să nu extragă și să nu deterioreze speleotemele de gheață.
  6. să nu rupă, să nu disloce, să nu extragă și să nu deterioreze fosilele speciilor de animale sau părți din acestea, grifadele, gropile de gestație și culcușurile de hibernare, impresiunile de floră și faună fosilă cu valoare de patrimoniu natural național.
  7. să nu amplaseze capcane, să nu deranjeze, să nu ucidă și să nu colecționeze speciile de fauna.
  8. să nu introducă în subteran resurse trofice alohtone, să nu extragă din subteran resurse trofice autohtone.
  9. să nu rupă, să nu disloce, să nu extragă și să nu deterioreze artefactele, impresiunile umane, urmele de locuire umană, construcțiile și amenajările cu valoare de patrimoniu cultural național.
  10. să nu degradeze picturile rupestre, semnele, scrierile, figurinele, lucrările decorative, sculptate, desenate sau modelate cu valoare de patrimoniu cultural național.

Art. 20. – În situația în care au fost identificate pe planșeu sau în săpătură bunuri ale patrimoniului cultural național în timpul lucrărilor de lărgire a galeriilor, amplasarea de echipamente, instalații și dotări, se vor sista temporar activitățile speologice în acel loc.

  1. În termen de 48 de ore de la identificare bunurilor patrimoniului cultural național se va anunța serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii și Cultelor pentru eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică, cu obligația acestora de a înștiința direcția de specialitate din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor.
  2. Titularii permisului de speologie vor relua activitatea după eliberarea Certificatului de descărcare de sarcină arheologică sau în timpul și sub îndrumarea personalului de specialitate desemnat de serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii și Cultelor având în vedere activitatea pluridisciplinară.

Art. 21. – Protecția peșterilor se asigură prin următoarele măsuri de limitare a accesului public, după caz:

  1. amplasarea gardurilor metalice în jurul intrărilor mari pentru peșterile cu acces vertical, situate în apropierea zonelor locuite, în pajiști, fânețe, livezi, terenuri cultivate, cu potențial ridicat de a fi obturate natural sau artificial.
  2. amplasarea grilajelor metalice în zona intrării pentru peșterile cu acces vertical, situate în apropierea zonelor locuite, în pajiști, fânețe, livezi, terenuri cultivate și păduri de producție, cu potențial ridicat de a fi obturate natural sau artificial.
  3. amplasarea grilajelor metalice în zona intrării pentru peșterile cu acces orizontal, situate în zone vulnerabile cu potențial ridicat de a fi obturate natural sau artificial.
  4. amplasarea porților sau grilajelor metalice în zona intrării sau în subteran pentru peșterile declarate individual arie naturală protejată, sit arheologic sau monument istoric.
  5. amplasarea porților, grilajelor metalice, gardurilor în zona intrării sau în subteran pentru peșterile exploatate, după caz.

Art. 22. – Supravegherea peșterilor se asigură prin următoarele măsuri, după caz:

  1. amplasarea sistemelor de supraveghere foto/video, acustică, termică sau alte mijloace în zona intrării sau în interiorul peșterii, după caz.
  2. efectuarea periodică a acțiunilor de supraveghere de către personalul cu atribuții legale în zona intrării sau în interiorul peșterii, după caz.
  3. identificarea neregulilor în zona intrării sau în interiorul peșterii, după caz, de către titularii permiselor de prospecțiune, a permiselor de speologie și a permiselor de exploatare și sesizarea autorității competente cu atribuții legale.

Art. 23. – Restaurare peșterilor se asigură prin următoarele măsuri:

  1. Selectarea peșterilor şi includerea lor în lista bunurilor propuse pentru restaurare se face în funcţie de starea de conservare, valoarea patrimonială şi cerinţele valorificării expoziţionale.
  2. Pentru restaurarea și depoluarea unei peșteri, a unei zone sau a unor forme individualizate se efectuează o evaluare din punct de vedere fizic, chimic şi biologic în vederea stabilirii deteriorărilor, cauzelor, factorilor de deteriorare şi a metodologiei de restaurare transpusă în planul de conservare.
  3. Planul de conservare se întocmește de către restaurator și se autorizează de către autoritatea competentă.
  4. Restaurarea se realizează numai de către titularii permisului de speologie care întrunesc cerințele suplimentare prevăzute în Normele de aplicare.
  5. Normele privind conținutul planului de conservare și a metodologiei de restaurare se aprobă prin Hotărâre de Guvern în termen de 12 luni.
  6. Controlul respectării planului de conservare privind restaurarea și depoluarea peșterii, revine personalului autorității competente și Gărzii Naționale de Mediu.

 

CAPITOLUL VI

Prevenirea distrugerii în timpul activităților civile și industriale

Art. 24. – Persoana fizică sau juridică care identifică o peșteră în cadrul lucrărilor de prospecțiune, explorare, extracție a resurselor minerale sau construcții are obligația sistării temporare a activității și anunțarea autorității centrale de mediu.

  1. Sistarea temporară a activității și instituirea regimului de protecție se face pe o perioadă de maxim 30 de zile cu posibilitatea prelungirii termenului în cazuri justificate.
  2. Autoritatea centrală de mediu împuternicește un posesor al permisului de speologie pentru efectuarea activităților speologice în vederea întocmirii referatului de specialitate și a emiterii certificatului de descărcare de sarcină speologică.
  3. Certificatul de descărcare de sarcină speologică reprezintă actul administrativ emis în condițiile prezentei legi, prin care se anulează sistarea temporară a activității și a regimului de protecție instituit anterior asupra terenului în care a fost evidențiată peștera.
  4. Certificatul de descărcare de sarcină speologică se emite în baza referatului de specialitate emis de titularul permisului de speologie împuternicit, în cazul în care peștera nu are importanță majoră din punct de vedere științific și nu are potențial major de a fi amenajată turistic.

Art. 25. – La intrarea fiecărei peșteri se va amplasa un panou de averizare și informare ce conține: denumirea, numărul de inventar, regimul de protecție, prevederi legale privind accesul, adresa web pentru date suplimentare, sigla și numele autorității centrale de mediu.

 

CAPITOLUL VII

Regimul de protecție

Art. 26. – Instituirea regimului de arie naturală protejată a peșterilor și zonelor cu potențial speologic cunoscut și cercetat se poate face în următoarele categorii, conform legislației în vigoare privind ariile naturale protejate.

Art. 27. – Peșterile sau zone cu peșteri pot fi declarate arie naturală protejată de interes național:

  1. Rezervație științifică, categoria I IUCN, Rezervaţie naturală strictă, categoria Ia IUCN, Zonă de sălbăticie, categoria Ib IUCN.
  2. Parc Național, categoria II IUCN.
  3. Monument al Naturii, categoria III IUCN.

Art. 28. – Peșterile sau zone cu peșteri pot fi declarate arie naturală protejată de interes european:

  1. Situri de importanţă comunitară.
  2. Arii speciale de conservare.

Art. 29. – Peșterile sau zone cu peșteri pot fi declarate arie naturală protejată de interes internațional:

  2. Zonă umedă de importanță internațională.
  3. Sit natural al patrimoniului natural universal.

Art. 30. – Peștera ca arie naturală protejată reprezintă întregul volum de rocă format din mediul subteran superficial cu vegetația supraterană și mediul subteran profund în care sunt dezvoltate galeriile peșterii.

Limitele ariei naturale se stabilesc urmând interfluvii, talvegul văii, delimitarea categoriei de folosință, proprietate sau administrare prin includerea următoarelor elemente:

  1. Perimetrul determinat prin proiectarea extremelor galeriilor la suprafața terenului sub un unghi de 45°, ce constituie zona de infiltrații, transfer și schimb de energie cu suprafața terenului.
  2. Baziunul hidrogeologic determinat prin metode specifice, constituit din drenajele de apă subterană între peșteră, ponor, izvor, după caz.
  3. Bazinul hidrografic de alimentare a drenajului sau acviferului carstic, după caz.

 

CAPITOLUL VIII

Cadastrul și topografierea peșterilor

Art. 30. – Cadastrul peșterilor şi Fondul speologic național formează un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă și inventariere sistematică a bunurilor imobile aferente activităților speologice sub aspect tehnic, economic şi juridic, de importanţă naţională, a tuturor peșterilor, drenajelor de apă subterană carstică, ponoare și izvoare carstice, amenajări, de pe întregul teritoriu al ţării. Scopul acestui sistem este:

  1. determinarea informaţiilor tehnice, economice şi juridice referitoare la peșteri;
  2. asigurarea publicităţii drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice, precum şi a oricăror altor raporturi juridice;
  3. furnizarea de date instituţiilor publice ale statului, necesare respectării directivelor europene;
  4. furnizarea de date organizațiilor speologice, instituţiilor publice de cercetare și învățământ.
  5. contribuie la asigurarea securităţii contra unor dezastre naturale potențiale şi la facilitarea acțiunilor de salvare.

Art. 31. – Prin activitatea de cadastru se realizează identificarea, măsurarea, descrierea şi înregistrarea peșterilor în documentele cadastrale şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri.

Art. 32. – Fondul speologic național cuprinde toate datele şi înscrierile referitoare la actele, faptele sau la raporturile juridice care au legătură cu peșterile.

Art. 33. – Evidenţa peșterilor înscrise în cadastrul peșterilor se realizează şi se actualizează permanent, la cererea titularilor de permis sau la iniţiativa autorităţilor publice. Autorităţile publice au obligaţia de a sprijini crearea şi actualizarea cadastrului prin punerea la dispoziţie cu titlu gratuit a datelor şi informaţiilor deţinute. Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să acorde sprijin informaţional, tehnic şi de altă natură, în limitele competenţelor, la crearea şi actualizarea sistemului de cadastru.

Art. 34. – Cadastrul peșterilor şi Fondul speologic național se organizează și funcționează în cadrul autorității competente.

Art. 35. – Atribuțiile specifice autorității competente sunt de planificare, coordonare, verificare, validare după caz, arhivare, statistică, publicitate și furnizare de informații primite în mod voluntar de la terți sau prin obligații contractuale.

Art. 36. – În scopul îndeplinirii înregistrării imobilelor subterane, autoritatea competentă va colabora cu Oficiul Național de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Art. 37. – Pentru înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a peșterilor situate sub  suprafeţele terestre şi acvatice, autoritatea competentă va contracta lucrări de înregistrare sistematică pentru sectoarele cadastrale care includ astfel de imobile subterane.

Art. 38. – Ridicările topografice se realizează de titularii permiselor de speologie conform regulamentului de topografie speologică.

Art. 39. – Orice persoană aflată în relație contractuală cu titularul unui permis poate efectua măsurători și poate întocmi materiale cartografice.

Art. 40. – Ridicările topografice și materialele cartografice vor fi înregistrate în cadastrul peșterilor după verificare și validare. Lucrările care nu sunt conforme regulamentului de topografie speologică, vor fi înregistrate doar în Fondul speologic național.

Art. 41. – Ridicarea topografică a peșterii presupune lucrări în subteran și la suprafața terenului.

Art. 42. – În cazul peșterilor exploatate care implică construcții, înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se va face numai de personal calificat în urma unei documentații topo-cadastrale, conform legislației specifice cadastrului și publicității imobiliare.

Art. 43. – Autoritatea competentă în scopul urgentării activităților de cadastru și Fond speologic naționl, poate asigura din fonduri publice cu titlu gratuit echipamente specifice de topografie și parcurgere a peșterilor pentru organizațiile neguvernamentale titulare a permisului de speologie.

Art. 44. – Organizațiile și instituțiile care furnizează informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale peșterilor, apelor subterane din carst, formelor carstice terestre, faună și impacturi de mediu formează Rețeaua națională de observații pentru speologie.

Art. 45. – Persoanele fizice și juridice au acces la informațiile ce constituie Fondul speologic național, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea centrală de mediu. Folosirea de către acestea a informațiilor conținute în Fondul speologic național în scopuri comerciale este permisă numai contra cost, în condițiile legii.

Art. 47. –  Instituțiile publice deținătoare de informații ce constituie Fondul speologic național pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informații, în cazul în care acestea afectează:

  1. siguranța națională;
  2. desfășurarea unor acțiuni în curs de urmărire penală sau de judecată.

Art. 48. – Titularii permiselor, care produc informații ce pot constitui Fondul speologic național sunt obligați să le păstreze pe perioadă nedeterminată în arhiva proprie, conform legii.

 

CAPITOLUL IX

Dezvoltare și exploatare

Art. 49. – Autoritatea competentă va autoriza amenajarea în scopul cercetării, educației, speoturistic, turistic sau alt scop de interes public.

Art. 50. – Amenajarea în scopul cercetării include infrastructura de protecție, acces, alei, scări, poduri, electricitate, comunicații, apă, laboratoare subterane, amplasarea de echipamente, dotări și altele.

Art. 51. – Amenajarea în scop educativ include infrastructura de protecție și acces, alei, scări, poduri, corzi, amplasarea de echipamente didactice, machete, mulaje, reproduceri, roci și minerale, panouri informative, alte dotări.

Art. 52. – Peșterile educative se admistrează de către ONG-uri și instituții de învățământ. Este interzis turismul sau taxarea persoanelor care beneficiază de activitățile educative în peșteră.

Art. 53. – Amenajarea în scop speoturistic include infrastructura de protecție și acces, amplasarea de amarajele, ancore autoforante, acore chimice, conexpand-uri, panouri informative, alte dotări.

Art. 54. – Peșterile speoturistice se amenajează de către ONG-uri și societăți comerciale specializate, intrarea fiind liberă pentru cei care dețin permis. Taxele de vizitare și ghidaj sunt încasate de operatorul turistic sau ghidul turistic care organizează activitatea.

Art. 55. – Amenajarea în scop turistic a peșterii include infrastructura de protecție și acces, alei, scări, poduri, platforme, electricitate, iluminat, comunicații, apă, amplasarea de machete, mulaje, reproduceri, artefacte și bunuri culturale mobile, roci și minerale, echipamente, amplasarea de echipamente didactice, echipamente de monitorizare, panouri informative și alte dotări.

Art. 56. – Accesul în peșteră se poate face și prin lucrări artificiale de săpare a tunelelor, lărgirea galeriilor, crearea unor cursuri sau acumulări de apă.

Art. 57. – La intrarea în peșteră se va amplasa un sistem electronic de acces și contorizare a intrărilor în peșteră.

Art. 58. – În apropierea intrării în peșteră este obligatorie construirea unui centru cu funcțiuni de vânzare bilete, vânzare suveniruri, sală de așteptare, bar, toaletă, spații administrative și parcare.

Art. 59. – Peșterile turistice se administrează și amenajează de către o societate comercială proprietate a statului sau societăți comerciale private specializate care dețin permis de exploatare. Taxa de vizitare este încasată de administratorul peșterii.

Art. 60. – Autoritatea centrală de turism va înființa și actualiza prin ordin, Rețeaua peșterilor turistice și speoturistice din România ce va cuprinde toate peșterile destinate activităților turistice.

Art. 61. – Autoritatea centrală de turism va dezvolta și implementa un plan de marketing, o identitate vizuală standardizată, un logo și o platformă web de promovare.

Art. 62. – Amenajarea în scop cultural pentru săli de concert include infrastructura de protecție și acces, rețeaua electrică și de iluminat, alei, scări, platforma pentru concerte, panouri informative, alte dotări.

Art. 63. – La intrarea în peșteră se va amplasa un sistem electronic de acces și contorizare a intrărilor în peșteră iar în apropierea intrării în peșteră este obligatorie construirea sau amplasarea toaletelor.

Art. 64. – Fotografierea și filmarea este permisă fără taxă.

 

CAPITOLUL X

Comunicare și informare

Art. 65. – Autoritatea competentă va dezvolta o platformă informatică pentru gestionarea și digitalizarea întregii activități.

  1. Solicitarea și eliberarea permiselor, autorizațiilor, petiții, solicitările de informații pulice, alte acte administrative și iformații cu caracter public se vor asigura online.
  2. Cadastrul peșterilor va avea caracter public și va putea fi alimetat cu date sau cosultat online.

Art. 66. – În aplicarea prevederilor art. 12 din prezenta lege, autoritatea competentă stabileşte întâlniri periodice de lucru sau dezbateri online cu titularii permiselor și autorizațiilor, în vederea identificării modalităţii de îmbunătăţire a activității prestate de instituţie.

Art. 67. – Autoritatea competentă va întocmi un raport anual cu date statistice și activitățile desfășurate în domeiu.

Art. 68. – Autoritatea competetă va asigura suportul tehnic, logistic sau financiar pentru realizarea activităților de informare și comunicare de către posesorii permiselor.

Art. 69. – Autoritatea publică locală va asigura cu titlu gratuit spații expoziționale și suport pentru panouri informative, titularilor permiselor și autorizațiilor.

Art. 70. – Titularii permiselor și autorizațiilor vor întocmi rapoarte auale de activitate care vor fi pulicate pe websiteul propriu și link către platforma informatică a autorității competente.

Art. 71. – Titularii permiselor și autorizațiilor vor realiza cataloage, albume fotografice, publicații cu caracter știițific, atlase cartografice, materiale promoționale, produse foto/video, spoturi și alte materiale pentru mediatizarea peșterilor și activităților desfășurate.

Art. 72. – Se instituie ziua de 26 februarie ca Ziua Națională a Peșterilor și Speologiei pentru a marca înființarea în România a primului institut de speologie din lume de către savantul Emil Racoviță.

Art. 73. – Autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza manifestări cu caracter cultural-științific dedicate sărbătoririi acestei zile sau pot acorda sprijin logistic și/sau financiar organizațiilor neguvernamentale sau altor instituții care organizează astfel de manifestări.

Art. 74. – Guvernul României în colaborare cu organizații neguvernamentale și instituții va face demersurile necesare pentru instituirea zilei de 26 februarie ca Ziua Internațională a Peșterilor și Speologiei.

 

CAPITOLUL XI

Finanțarea activității

Art. 75. –  

  1. Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului – peșteri, constituie obiectiv prioritar pentru finanțare.
  2. Finanțarea din fonduri publice a dezvoltării turistice a zonelor de interes speologic prioritar și protejarea acestora este obiectiv de interes național.

Art. 76. –

  1. Finanțarea activităților speologice, a conservării, restaurării și exploatării peșterilor se face de la bugetul de stat prin bugetul alocat autorității centrale de mediu, autorității centrale pentru cultură și autorității centrale de turism.
  2. Cheltuielile necesare în vederea desfășurării activităților speologice, conservării, restaurării și punerii în valoare a peșterilor se pot asigura, prin cofinanțare, în condițiile legii, din bugetele autorităților administrației publice locale pe al căror teritoriu se află aceste peșteri.
  3. Fondul de Mediu va crea programul de finanțare intitulat Speologie pentru finanțarea activităților de prospecțiune, activităților speologice, activităților de conservare, activităților de informare și educație, activităților de inventariere a bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului – peșteri

 

CAPITOLUL XII

Organizarea și exercitarea controlului

Art. 77. –

  • Controlul aplicării prevederilor prezentei legi se exercită de către personalul cu atribuții de control din cadrul structurilor proprii ale:
  1. autorității publice centrale și teritoriale pentru protecția mediului;
  2. autorității publice centrale și teritoriale pentru cultură;
  3. autorității publice centrale pentru turism;
  4. Gărzii Naționale de Mediu;
  5. Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate;

(2) constatarea, sesizarea și însoțirea autorităților prevăzute la alin. (1) în timpul controlului se poate face și de personalul titularului permisului de speologie în calitate de agent voluntar.

(3) În vederea realizării corespunzătoare a controlului în perimetrul și în vecinătatea peșterilor, accesul personalului cu atribuții de control din cadrul structurilor proprii ale autorităților prevăzute la alin. (1) va fi sprijinit logistic de titularii permisului de speologie.

 

CAPITOLUL XIII

Sancțiuni

Art. 78. –

(1) Nerespectarea obligațiilor prevăzute în prezenta lege constituie contravenție dacă, potrivit legii penale, nu constituie infracțiune.

(2) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională de la 5.000 lei la 10.000 lei  pentru  persoane fizice si de la 20.000 lei la 60.000 lei pentru persoane juridice urmatoarele fapte:

  1. obstrucționarea intrării în peșteră a titularilor permisului;
  2. intrarea în peșteră fără permis

(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională de la 10.000 lei la 20.000 lei  pentru  persoane fizice si de la 20.000 lei la 60.000 lei pentru persoane juridice fapta de degradare sau poluare a peșterilor.

(4) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă săvârșirea faptelor de extragere, distrugerere, dislocare și sustragere a oricărui element natural sau cultural din peșteră.

(5) Contravenientul poate achita în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

(6) Prevederile alin. (2) și (3) referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 79. – Obstrucționarea titularilor de permis prin orice mijloace de către personalul contractual sau funcționarii publici se sancționează conform legii.

 

CAPITOLUL XIV

Dispoziții finale

Art. 80. – Se va completa prin lege Planul de amenajare a teritoriului național cu secțiunea peșteri.

Art. 81. – În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va înființa autoritatea competentă în subordinea acestuia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 82. – În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, autoritatea competentă va elabora Regulamentul de Cadastrul peșterilor şi Fondul speologic național, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 83. – În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, autoritatea competentă va elabora Regulamentul de topografie speologică, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 84. – Peștera poate face obiectul constatării săvârșirii unor contravenții sau infracțiuni numai dacă la data săvârșirii faptei, acesta a fost înregistrată în Cadastrul peșterilor ca bun existent aflat în proprietatea statului.

Art. 85. – Soluționarea litigiilor în legătură cu interpretarea și executarea permiselor este de competența instanțelor din România, dacă părțile nu au convenit soluționarea pe cale arbitrară.

Art. 86. – Activitățile speologice sunt exceptate de la plata taxelor și tarifelor:

  1. pentru accesul pe terenuri indiferent de proprietar sau administrator.
  2. pentru campare în apropierea peșterilor, fotografiere, filmare și altele.

Art. 87. – Persoanele fizice care sunt în relație contractuală cu titularii permiselor de speologie sunt exceptate de la plata tarifelor de vizitare a peșterilor amenajate turistic.

Art. 88. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

  1. 42 (2) – (4), art. 43 (2) – (11), art. 44, art. 45 din Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice cu modificările ulterioare.
  2. Ordinul Nr. 604 din 4 iulie 2005 pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri – arii naturale protejate.

Art. 89. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice altă dispoziție contrară.

Art. 90. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.