SPEOLOGIE
SPEOLEGISREZOLUȚIE
Conferința de Protecție a Mediului Carstic
Proiectul RuralKarst, Reșița, 21-24.09.2023
Mediul rural insuficient deservit precum și indirect, mediul urban, sunt dependente de domeniul carstic prin resursele specifice, esențiale pentru existența și dezvoltarea comunităților locale. Carstul din România (2,8% din suprafață, roci carstificabile descoperite; 56,3% din suprafață, roci carstificabile acoperite, 18% din suprafață, acvifere carstice cu dinamică demonstrată) conține un mix de resurse naturale și culturale: resursă de apă esențială pentru sute de localități și orașe din țară; potențial major de dezvoltare economică regională prin amenajare turistică subterană și supraterană; zăcământ de hidrocarburi, resursă pentru diverse domenii din industrie și energie; agregat mineral pentru producția de ciment și construcții civile/industriale; habitat natural pentru 173 de specii de faună troglobiontă și sute de specii de faună trogloxenă, protejate prin legi, directive și convenții internaționale; indicator paleoclimatic pentru interpretarea și prognoza schimbărilor climatice; depozit paleontologic ce conservă fauna și flora fosilă din ultimele sute de milioane de ani; arhivă arheologică ce păstrează urmele locuirii umane pe acest teritoriu; spațiu educațional ca sală de clasă în aer liber; domeniu de cercetare multidisciplinară, fundamentală și aplicată cu numeroase beneficii pentru progresul științific și societate.
Administrația publică și societatea trebuie să acorde o atenție specială mediului carstic, esențial vieții datorită unicității resurselor oferite.
Creșterea implicării, expertizei și capacității furnizate de organizațiile relevante din domeniu (Compania Apele Române, Institutul de Speologie Emil Racoviță, Agenția Resurselor Minerale, Agenția pentru Arii Naturale Protejate, organizațiile neguvernamentale din domeniul speologic, mediul academic (cu direcții de cercetare și învățământ în științele pământului) în luarea deciziilor de utilizare a resurselor de apă și a administrării terenurilor situate pe carst.
Adoptarea gestiunii integrate a mozaicului carstic din cele 27 de județe și 414 UAT, prin Planurile de Urbanism, Planurile de Management Bazinal, Planurile de Management ale ariilor protejate și Planului Național de Conservare a Habitatelor 8310, 8320, 8330.
Realizarea unui inventar al tuturor surselor de apă situate în zonele carstice din mediul rural & urban și stabilirea legală a perimetrelor de protecție hidrogeologică pe baza cercetărilor multidisciplinare (hidrogeologie, speologie, geologie, biologie, etc.).
Construirea infrastructurii de captare, tratare / aducțiune pe de o parte și canalizare / epurare a apei menajere pe de altă parte în toate UAT-urile din mediul rural, insuficient deservit, defavorizat și vulnerabil.
Adaptarea managementului terenurilor situate în zonele carstice cu acvifere și resurse de apă subterană utilizate pentru alimentarea cu apă a localităților, prin eliminarea activităților de pășunat, a deversărilor de apă neepurată, a depozitării deșeurilor; reducerea suprafețelor construite/urbanizate; limitarea exploatărilor de calcare; menținerea consistenței pădurilor la 70%; creșterea suprafețelor împădurite.
Aplicarea directivelor europene parcurgând toate etapele procedurale de evaluare adecvată în cazul desfășurării activităților economice sau recreaționale din peșterile situate în arii protejate, cu excepția activităților de cercetare, explorare, topografiere, documentare și digitalizarea activității de reglementare.
Reglementarea prin lege specială a resursei naturale (peșteri și carst) și a activităților cu impact asupra acesteia.
Creșterea capacității Gărzii Naționale de Mediu prin specializarea și dotarea cu echipamente specifice a unor echipe de comisari care să realizeze controale în mediul subteran, peșteri și carst.
Includerea zonelor carstice în zonele strict protejate, cu prioritate, pentru cei 10% nonintervenție din suprafața țării, prevăzută în Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030. Nonintervenția în zonele carstice ar trebui să crească la minim 80% din suprafața carstului descoperit, din România.
Includerea zonelor carstice în arii protejate cu prioritate, prin programul de extindere a acestor arii la 30% din suprafața țării, program prevăzut de Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030.
Diversificarea regimului de protecție a carstului prin instituirea ariilor protejate în: Centura Verde a Europei (județele Caraș-Severin și Mehedinți), situri UNESCO (carst și peșteri de valoare naturală/culturală internațională), situri RAMSAR (izvoare și acvifere carstice majore inclusiv drenaje de apă subterană și străpungeri hidrogeologice semnificative).
O nouă abordare pentru conservarea habitatului subteran situat în ariile naturale protejate și siturile Natura 2000 prin:
Considerarea și definirea habitatului 8310, 8320, 8330 să integreze întregul mediu carstic (carstul descoperit, carstul acoperit cu roci necarstice) înțelegând toată rețeaua de fisuri >1cm prin care există circulație de apă, flux de resurse trofice, spațiu de tranzit și mediu caracteristic speciilor de faună subterană (nu doar câteva galerii de peșteri cunoscute în urma unor explorări conjuncturale și aleatorii. Importanța habitatului, suprafața, structura și funcțiile lui sunt determinate de întregul complex carstic).
Identificarea și cartarea habitatului 8310, 8320, 8330 să se realizeze prin metode moderne, combinate: metode topografice (scanarea 3D a golurilor subterane, scanarea 3D a suprafeței carstice, teledetecție), metode geofizice (georadar, electric, seismic, magnetic, gravimetric), metode hidrogeologice (marcarea apei cu trasori, măsurători hidrodinamice), metode climatice (termografie).
Evaluarea stării de conservare a habitatului 8310, 8320, 8330 să se realizeze la nivelul întregului mediu carstic luând în considerare suprafața și volumele integral carstice (toată rețeaua de fisuri >1cm, acviferele carstice, ponoare, izvoare și galeriile peșterilor cunoscute), structura întregului mediu subteran profund (epifreatic, freatic), toate funcțiile habitatului (mediu de viață pentru speciile de nevertebrate endemice sau adaptate, adăpost permanent/temporar pentru speciile de mamifere).
Monitorizarea stării de conservare a habitatului 8310, 8320, 8330 să includă toate elementele biotice existente în mediul carstic (prezență/densitate pentru specii de nevertebrate acvatice și terestre specifice sau endemice; specii de amfibieni, mamifere; acoperirea cu vegetație a carstului) și abiotice (indicatorii hidrogeologici caracteristici acviferului carstic și a drenajelor de apă subterană, indicatorii climatici ai curenților de aer și infiltrarea apelor pluviale, gradul de umplere cu sediment a golurilor carstice și bazinul hidrografic).
Depoluarea tuturor terenurilor din zonele carstice (văi, ponoare, doline) prin derularea unor programe guvernamentale disponibile UAT-urilor din mediul rural.
Restaurarea peșterilor și conservarea acestora prin implementarea unor programe la nivel național, accesibile organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, specializate.
Amenajarea în scop turistic și educațional a unor peșteri în toate regiunile țării.
Includerea în programa școlară a noțiunilor elementare despre carst, acvifere și ecosisteme subterane.
Înființarea unor programe guvernamentale de cercetare, educație și conservare a mediului carstic și a resurselor acestuia pentru instituții de administrare, instituții de cercetare/educație și organizații neguvernamentale specializate.
Trecerea la proiecte și programe multianuale, concrete, autorizate, a activităților speologice derulate de organizațiile neguvernamentale cu profil speologic.
Inovare, noi tehnologii și digitalizare a activităților de cercetare și administrare a acviferelor, mediului carstic și peșterilor.
Specializarea și creșterea promovării de către mass-media, ONG-uri, instituții de cercetare și învățământ a aspectelor referitoare la zonele rurale defavorizate, în contextul unui cadru natural extrem de vulnerabil reprezentat de acvifere, medii carstice, peșteri și ecosisteme subterane.
Proiect derulat de: