SPEOLOGIE
SPEOLEGISSpeologia în România
Din cele peste 75 de organizații speologice înființate în România începând cu anul 1952, în prezent mai bine de 30 de asociații și fundații sunt active, cu un număr de cca. 500 membri speologi din care legitimați FRS, peste 150 de speologi. În decursul timpului au fost înregistrate în total 113 organizații și grupări cu peste 3.000 de membrii.
Activitatea speologică din România înregistrează 4 etape de dezvoltare după cum urmează:
Etapa I cuprinsă între anii 1700 – 1900. Se desfășoară activități în scop militar și de cunoaștere primară a unor cavități în scop naturalistic. Se explorează cca. 100 de cavități.
Etapa II cuprinsă între anii 1900 – 1970. Se desfășoară activități de cercetare speologică și biospeologică. Apar primele inventare cu hărți și descrieri complexe pentru cca. 1.400 de cavități
Etapa III cuprinsă între anii 1970 – 1990. Se desfășoară cea mai amplă activitate speologică în România pentru descoperirea, explorarea și cartarea cavităților, fiind descoperite cca. 10.500 de cavități în 20 de ani.
Etapa IV cuprinsă între anii 1990 – prezent. Se reduce numărul descoperirilor la 600 de cavități în 26 de ani dar se intensifică reinventarierea, reexplorarea și recartarea cavităților ridicând substanțial calitatea cercetărilor speologice. Se reduce numărul organizațiilor speologice precum și numărul speologilor. Se dezvoltă organizarea sau participarea la expediții și evenimente internaționale. Se realizează numeroase proiecte de conservare a peșterilor și carstului sau proiecte educative. Federația începe o perioadă de reformă.
Viziunea pentru următorii ani este de dezvoltare a asociațiilor membre FRS și creșterea numărului de cavități cercetate în România până în anul 2020.
Misiunea FRS este explorarea și cercetarea carstului românesc prin organizațiile membre.
Harta localizării organizațiilor speologice (membre FRS) din România.
FRS a participat la fondarea organizațiilor: Centrului Regional de Supraveghere Ecologică (1995), Asociaţiei Rangerilor din România (1996) Asociaţiei Române de Educaţie a Copiilor prin Speologie / Descoperă (1996), Asociaţiei Române de Educaţie Speologică / ARES (1997), Centrului Român pentru Iniţiativă de Mediu/CRIM (2003), Coaliţia ONG Natura 2000 România (2003), Asociaţiei Romane de Canyoning (2007).
Cavitățile cu cea mai mare dezvoltare sunt: Peștera Vântului (42.165,0 m), Peștera Mare din Dealul Firii / Sistemul Humpleu (36.600,0 m), Peștera din Pârâul Hodobana (22.142,0 m).
Cavitățile cu cea mai mare denivelare sunt: Avenul de sub Colții Grindului (- 561,0 m), Sistemul Vărășoaia (- 653,0 m), Peștera de la Izvorul Tăușoare (- 461,0 m).
Repere cronologice ale activității speologice în România
1692 Dubova, Defileul Dunării. Se realizează probabil cea mai veche hartă a unei peșteri din lume pentru Peștera Veterani.
1767 Cluj Napoca. Se publică lucrarea dedicată mineralogiei Principatului Transilvaniei în care sunt descrise 6 cavități (J. Fridvaldszky)
1774 Viena, Austria. Se publică descrierea peşterii de la Fânaţe (E. Nedeczky).
1774 Haarlem, Olanda. Se publică descrierea peșterii (J. Benkő).
1780 Nürnberg, Germania. Se publică descrierea peșterilor cunoscute, din Transilvania (J.E. Fichtel).
1836 Cluj. Se publică harta Peşterii de la Mereşti din Cheile Vârghişului (I. Fekete)
1858-1862 Transilvania. Se organizează de către Academia de Ştiinţe din Viena expediţii multidisciplinare de mare anvergură în Munţii Bihor, Pădurea Craiului şi Codru Moma.
1863 Cluj. Se publică cercetările peşterilor Fânaţe, Scărişoara, Onceasa, Ferice şi Meziad (J. Wastler).
1868-1873 În publicația Descrierea Ţării Secuilor sunt prezentate aspecte geologice, geografice, arheologice şi istorice legate pe peşterile din regiune (Balázs Orbán).
1871 publică hărţile peşterilor din zona Băiţa Bihor (F. Posepny).
1880 Se publică harta Peșterii Igriţa. (L. Roediger).
1887 Se publică harta P. Măgura (G. Hazai).
1891 Se publică hărţile peşterilor din regiunea Hunedoarei (G. Téglás).
1863 Viena. Se publică studiul „Das Bihargebirge an der Grenze von Ungarn und Siebenburgen” (Adolf Schmidl)
1884 Transilvania. Se realizează un inventar care conține 81 de peșteri (E.A. Bielz)
1904 Insula Mallorca. Eruditul Emil Racoviță începe cercetările faunei din Cueva del Drach, punând bazele Biospeologiei ca știință.
1920 Cluj Napoca. Se înființează în primul institut de speologie din lume de către biospeologul Gheorghe Racoviță.
1921 – 1938 Carpații Occidentali şi Meridionali. Au fost explorate 180 de peșteri publicate în Énumération des grottes visitées (Emil Racoviță, René Jeannel, Pierre Alfred Chappuis).
1952 Brașov. Se înființează prima organizație speologică în România, Clubul de Speologie Avenul.
1956 București. Se reorganizează și se înființează Institutul de Speologie al Republicii Populare Române iar Institutul de Speologie de la Cluj Napoca devine filială.
1957 Munții Pădurea Craiului. Este descoperită Peștera Vântului, cea mai lungă peşteră a ţării de către Béla Bagaméri.
1965 București. Se publică Harta regiunilor carstice din România care consemnează aproximativ 1000 de peșteri. (ISER)
1971 Vadul Crișului. Se organizează întâlnirea pentru unificarea grupărilor de speologie în cadrul Federației Române de Turism – Alpinism.
1972 București și Padina. Se oficializează întâlnirea anuală a organizațiilor speologice, evenimentul primind numele de Speo-Sport.
1975 Leșu Baraj. Se înființează Comisia de Speologie în cadrul Federației Române de Turism – Alpinism. Se constituie colaborarea între FRTA și ISER pentru evidența centralizată – Cadastrul Peșterilor din România. Se discută realizarea unui grup de salvatori şi realizarea de stagii de salva-speo.
1976 Valea de Pești. Se înființează Comisia Centrală de Speologie Sportivă. Se organizează prima expoziție de fotografie. Se pun bazele calendarului național de activități speologice și se gândește posibilitățile de finanțare ale acestora.
1976 București. Apare primul catalog al peșterilor din România (Marcian Bleahu & Ioan Povară) sub egida Federației Române de Turism – Alpinism.
1977 Crivaia. Se înființează Școala Română de Speologie și se pun bazele Concursului republican de speologie sportivă. Se discută intenția înființării Comisiei Salva – Speo în cadrul FRTA.
1977 Se aprobă documentele de reglementare a speologiei la nivel național: Statutul cercurilor de speologie sportivă; Regulamentul concursului republican de speologie sportivă pentru seniori; Regulamentul privind activitatea în subteran a cercurilor de speologie sportivă; Regulamentul de protecție a peșterilor și peisajului carstic; Regulamentul de clasificare a speologilor sportivi;
1977 București. Se publică primul număr al Buletinului Informativ al Comisiei Centrale de Speologie.
1978 Moneasa. Se organizează prima ediție a Concursului republican de speologie sportivă. Se prezintă pentru prima dată hărți de peșteră în 3D (Liviu Vălenaș).
1978 Moneasa. Se organizează prima întrunire naţională salva-speo cu scopul de a forma un corp de salvatori din peşteri.
1980 Padina. Se organizează prima Școală Națională de Speologie. Se învăță tehnicile de parcurgere a peșterilor și topografie subterană.
1980 Izvorul Mureșului. Se analizează oportunitatea înființării echipelor Salva-Speo în cadrul centrelor Salvamont.
1980 Râmnicu Vâlcea. Se organizează prima ediție a festivalului Speologie, Știință, Artă, Pasiune de către CS Niphargus.
1980 Mânzălești. Se explorează 3.234m de galerii în Peștera 6S de la Mânzălești devenind cea mai mare peșteră din lume formată în sare, fiind record mondial (Ică Giurgiu CSER).
1981 București. Se publică catalogul sistematic al peșterilor din România (ISER)
1982 Cluj Napoca. Se publică primul număr al revistei Speo – Telex (Paul Matoș & col.)
1983 se pun bazele primei şcoli moderne româneşti de tehnici pentru parcurgerea peşterilor.
1983 București. Se organizează primul simpozion de carstologie teoretică și aplicată (ISER)
1984 București. Se publică primul suport de curs (traducerea manualului de Tehnica Speologiei Alpine a lui G. Marbach de către Silviu Constantin).
1984 Tomești. Se organizează primul concert de muzică simfonică în Peștera de la Românești, în cadrul Speo-Sportului.
1984 București. Se publică primul volum al publicației Theoretical and Applied Karstology (editor Traian Orghidan, ISER).
1986 București. Se publică manualul Echipament, metode și tehnici utilizate în speologie (Walter F. Gutt).
1986 Mangalia. Se descoperă Peștera de la Movile, unică în lume pentru ecosistemul descoperit în interiorul ei.
1987 Se înființează Subcomisia Salva-Speo din cadrul Comisiei Centrale de Speologie.
1987 București. Se publică manualul Accidente și tehnici de salvare în speologie (Walter F. Gutt).
1990 București. Se publică primul manual de speologie – ghid practic (Ioan Povară, Cristian Goran, Walter F. Gutt).
1990 București. Se organizează activitatea speologică la nivel regional, înființânduse Societatea Română de Speologie Carstologie, Societatea Ardeleană de Speologie, Societatea Moldoveană de Speologie și Societatea Bănățeană de Speologie.
1991 Vanga, Postăvaru. Se organizează Corpul Român de Monitori în Tehnica Parcurgerii Peşterilor.
1993 Oradea. Se publică primul manual al Școala Română de Speologie pentru tehnicile speologiei alpine (Viorel Lascu, Andrei Posmoșanu).
1993-1995 Se modernizează Școala Română de Speologie cu sprijinul important al Federaţiei Franceze de Speologie şi al Şcolii Franceze de Speologie, o contribuție importantă având-o Marcel Meyssonnier.
1994 Se înființează Federația Română de Speologie la inițiativa Comisiei Centrale de Speologie, Societății Române de Speologie Carstologie, Societății Ardeleane de Speologie, Societății Bănățene de Speologie și Grupului de Explorări Speologice Subacvatice.
1994 Federația Română de Speologie devine membră a Uniunii Internaționale de Speologie.
1995 Herculane. Federaţia Română de Speologie participă la crearea Reţelei Naționale de Arii Protejate.
1997 Se datează amprentele de picior calcifiate aparținând omului de Neanderthal având o vârstă de 62.000 de ani fiind cele mai vechi urme descoperite în Europa (Lauritzen S.E., Onac B.P., Viehman I.).
1998 Madrid. La conferinţa de învăţământ în speologie, Școala Română de Speologie este recunoscută la nivel internaţional ca structură de formare în domeniul speologiei.
2000 Se schimbă denumirea evenimentului speologic din Speo-Sport în Congresul Național de Speologie.
2001 Federația Română de Speologie înființează Corpul Român Salvaspeo (CORSA)
2004 Oradea. Se publică manualul Spéléo Secours Français (traducere)
2014 Cluj Napoca. Se publică Manualul tehnic al Școlii Române de Speologie (Tudor Marin).
2014 Reșița. Se realizează primul recensământ al speologilor din România și se publică Catalogul organizațiilor speologice din România – membrii FRS.
2002 Anina. Sunt descoperite cele mai vechi rămășițe din Europa ale omului modern, datate la o vechime de cca. 40.500 de ani.
2008 Federația Română de Speologie devine membră a Federației Europene de Speologie.
2009-2010 Sighiștel. Se descoperă și se cercetează în Peștera Coliboaia gravurile din perioada Gravettian (23.000-29.000 de ani) și Aurigracian (29.000 – 35.000 de ani) confirmând prezența manifestărilor de artă parietală atât de vechi în Europa Centrală și de Est.
2010 Federația Română de Speologie devine membră a Uniunii Balcanice de Speologie.
2014 Băile Herculane Federația Română de Speologie organizează Congresul European de Speologie – EuroSpeleoForum.
2015 Hunedoara. Se adoptă strategia Federației Române de Speologie 2015 – 2020.