European Green Belt

În perioada 01.11 – 05.11, 2022, Asociația Speologică Exploratorii, reprezentată prin Sofia Galceavă, a participat la Adunarea Generală a European Green Belt, asociația internațională de protecție a mediului natural aflat de-a lungul graniței dintre Europa de Est si Europa de Vest.

Asociația noastră este membră EGB încă din 2014, și la fiecare întâlnire are ocazia să împărtășească reușitele cu colegi specialiști în domeniu.

De această dată am considerat că prezentarea proiectului Rural Karst ar fi cel mai relevant și mai valoros lucru dintre cele întreprinse de noi în ultima perioadă. Este un proiect unic, amplu, la nivel național și care depinde de buna colaborare a 6000 de participanți.

a

Sesiunea de postere

Cu ocazia întâlnirii Adunării Generale a European Green Belt, noi ne-am pregătit temeinic pentru a prezenta cât mai bine proiectul Rural Karst ca un model de bune practici pentru celelalte organizații de mediu.

În cadrul sesiunii de postere, fiecare organizație a adus un poster prin care a comunicat cele mai importante obiective ale sale. Aici am încercat să rezumăm cât mai clar ceea ce facem, lucru care nu a fost ușor din pricina complexității proiectului:

este un proiect de educație? Deoarece majoritatea participanților sunt elevi și profesorii lor.
este un proiect de inovație în speologie? Doarece producem prima scanare 3D a unei peșteri din România folosind tehnologie Lidar.
este un proiect de inovație în educația STEM? Deoarece testăm un nou format de predare la clasă la orele de geografie sau de biologie.
este un proiect social? Deoarece majoritate participanților sunt din medii defavorizate. Sau pentru că un aspect abordat este testarea calității apei provenite din acviferele carstice, care sunt surse de apă pentru aceste comunități.
este un proiect de networking pentru profesioniști? În curând vom organiza Conferința de Protecție a Mediului Carstic, iar un procent semnificativ din participanții proiectului nostru sunt speologi, funcționari publici și cercetători.

Adevărul este că o idee simplă a dat naștere unui proiect de o complexitate destul de mare, iar pentru a ilustra toate cele de mai sus, pozele cu activitățile întreprinse au făcut cât 1000 de cuvinte pentru colegii noștri din alte țări.

Sesiunea de postere a constat în împărțirea participanților în 5 grupuri, fiecare grup ascultând pe rând explicațiile aferente fiecărui poster. Când lucrezi în grupuri mai mici, este mai ușor să pui întrebări și să vezi materialul, ai mai multe ocazii să interacționezi unu-la-unu cu prezentatorul. În plus față de poster, au mai fost aduse imagini din proiect prezentate pe tabletă. Întrebările nu au întârziat să apară, iar cel mai mult i-au impresionat pe participanți următoarele:

statistica World Vision România care a găsit că aproximativ jumătate din tinerii din mediul rural nu termină liceul din motive de sărăcie.
aceștia nu au la cine să apeleze pentru a primi ajutor când nu înțeleg explicațiile de la școală. Prin proiectul Rural Karst, tinerii se apropie de adulți care pot fi un model bun în viață.
ei nu pleacă în vacanță, iar pentru unii din tinerii din proiectul nostru, Atelierul de Inovare a fost prima tabără în care au fost vreodată, tot din motive de lipsuri materiale
tinerii din mediul rural nu au bani suficienți pentru cărți și rechizite. Rural Karst oferă materiale gratuite în 135 de școli.
acviferele carstice sunt singura sursă de apă potabilă pentru unele comunități care trăiesc în apropierea mediului carstic. Acestea depind de calitatea apei, poluarea fiind detrimentală sănătății oamenilor din zonă. Testarea apei se face printr-un procedeu simplu, dar nici societatea civilă, nici instituțiile publice nu dețin informații despre cum să facă acest lucru. Asociația Speologică Exploratorii îi învață cum să facă acest lucru.
Unii participanți au fost interesați de tehnologia Lidar folosită în scanarea Peșterii Ponor Uscata

Per ansamblu, povestea proiectului nostru i-a impresionat și ne-au urat mult succes în ceea ce facem.

Ce am învățat?

În cadrul workshopului despre tabere pentru tineri am discutat cu persoane din diferite țări despre experiența lor în organizarea unor astfel de evenimente.

Am aflat că există baze de date care pot să ne pună în legătură cu tineri de pretutindeni, dacă avem nevoie de participanți, dar ca accesul la aceste informații se face contra cost. Acum, pentru proiectul nostru, noi construim o bază de date de la zero, luând legătura cu inspectoratele școlare și cu profesorii de geografie și de biologie. În viitor, informațiile strânse de noi pot constitui un instrument util și pentru alte proiecte. Green Belt susține colaborarea
internațională, iar pentru acești tineri, experiența în străinătate în cadrul altor proiecte ar fi deosebit de valoroasă. De aceea suntem optimiști în privința faptului că ce facem acum va avea continuitate în viitor.

Am aflat de la un tânăr din Cehia că în țara lor elevii sunt foarte entuziasmați să participe la tabere de biologie, iar cei care vin să facă atelierele cu ei sunt biologi specialiști din domenii foarte diferite. Le place simpla diversitate a subiectelor discutate într-o perioadă atât de scurtă de timp, buna pregătire a adulților, și aplicațiile practice în laborator, ca și cum ar fi ei deja oameni de știință. Sincer, acele tabere păreau mult mai avansate din punct de vedere al calității informației, decât ceea ce există acum la noi. Sunt un prilej autentic de orientare profesională pentru elevi, și nu ar fi rău dacă am prelua modelul.

Imagini cu tinerii participanți la Atelierul de Inovare

Și la Scanarea 3D a Peșterii Ponor Uscata

Click pe video mai jos! 👇👍🤗😉

Rotiți ecranul pentru cea mai bună încadrare a diapozitivelor! 🦦🦥👇👌

Seara culturală

Într-una din seri, cei care au adus mâncare, băutură, obiecte tradiționale, au făcut împreună Green Belt Fair. Noi am venit și cu port tradițional, cu cărți, cu jocuri și pliante turistice.

Îmbrăcată în ie veche de 100 de ani, Sofia a primit la standul României pe cei care doreau să cunoască mai bine țara noastră, dar și pe cei care deja au vizitat-o.

Alegerea alimentelor potrivite nu a fost un lucru simplu, trebuia sa fie ceva ușor de transportat, și de păstrat, dar și uimitor, să fie prima dată când descoperi aceste gusturi.

Am început prin a aduna opinii de la cititorii noștri de pe Facebook, ei ne-au trimis la doamna Claudia-Romana Rista, sau după cum se numește pe Facebook, “Fata care gătește cu flori”. Dumneaei studiază și promovează diplomația culinară, adică călătorește în diferite regiuni ale României, Balcanilor, Ungariei etc. pentru a culege și promova rețete de gătit tradiționale și autentice.

Am discutat despre ceea ce ar fi specific Banatului, despre lucruri mai puțin cunoscute cum ar fi faptul că în casele localnicilor se găsesc plăci de făcut sărățele vechi de peste 100 de ani, făcând acest produs să fie unul tradițional. Aceste plăci se numesc Calete (din limba franceză Galette, sau cum sunt numite in satul Tomnatic, “Kaletten”).

Povestea lor nu e chiar simplă: În urmă cu câțiva ani, Claudia-Romana Rista a avut surpriza să găsească într-un mic orășel din Provence, Roque-sur-Pernes, o stradă cu numele “La Rue du Banat” (Strada Banatului). În 1770, în timpul colonizării Imperiului Habsburgic, peste 200 de familii de francezi din Alsacia-Lorena și Luxemburg au întemeiat sate în Banat. La începutul anilor 1950 câteva sate din Franța, în apropiere de Avignon, au fost colonizate de refugiați bănățeni.

În satul Tomnatic a trăit cea mai mare comunitate de francezi din Banat. Rețete vechi ale șvabilor bănățeni și rețete franțuzești au devenit mâncărurile tradiționale bănățene. Plăcile de presat sărățele erau personalizate cu blazonul familiei, așa încât, atunci când duceau de mâncare celor care lucrau câmpul, se știa care este coșulețul fiecăruia.

Am vorbit cu Claudia despre ce este specific Banatului și despre ce este specific României, dar din păcate greutatea bagajului și păstrarea produselor la temperatura camerei au fost factorul decisiv în alegerea produselor. Am căutat să aducem ceva original, gusturi unice.

Astfel, după degustări, ne-am hotărât asupra următoarelor bunătăți :

Vișinată, cu vișine înăuntru, este un pic altfel față de băuturile obișnuite. A fost un succes, data viitoare aducem mai multă.
Piure de castane
Cozonac
Zacuscă. Toate țările balcanice au zacuscă, ne unește 🙂
Dulceață de nuci verzi, cu nuci întregi. Nuca verde este moale în dulceață, și este interesant pentru străini că o poți mânca cu coajă.
Dulceață de vișine, cu vișine întregi desigur!
Eugenii, Ciocolată cu Rom, și Ciocolată Făgăraș, suficient de multe să ducă și acasă
Ciocolată neagră cu pălincă
Dulciuri în cutii cu modele tradiționale

În plus, pentru a deschide conversații despre țara noastră, am adus obiecte tradiționale și cărți cu multe poze. Între ele, cel mai mult s-a remarcat albumul foto “Parcul Național Retezat”, elaborat de Asociația Rangerilor din România, cu text de Cristian Lascu. Cei care l-au văzut au remarcat faptul că albumul nu era cu toți munții noștri, ci doar cu o singură grupă de munți, și totuși erau foarte multe poze de calitate cu specii rare și cu peisaje diverse. Aceasta era reacția celor care nu mai vizitaseră țara noastră, în timp ce aceia care mai fuseseră (de exemplu în tur cu motocicleta) confirmau că peisajele sunt absolut extraordinare! Noi avem multe locuri frumoase, și străinii sunt plăcut surprinși atunci când vin în vizită.

Credem că merităm să ne promovăm mai mult valorile naturale!

Apărută inițial ca și “Inițiativa Green Belt”, astăzi Asociația Europeană Green Belt aduce împreună organizații guvernamentale și non-guvernamentale din diferite țări în scopul colaborării internaționale pentru protecția mediului.

Din punct de vedere geografic, zona desemnată urmărește granița fostei “Cortine de Fier”, a limitei dintre Europa de Vest și Europa de Est, de-a lungul căreia găsim o serie continuă de peisaje naturale deosebit de valoroase, a căror studiere nu poate fi posibilă fără colaborare între țări învecinate.

De la nord, de la Marea Barents, și până în sud la Marea Adriatică, și la Marea Neagră, de-a lungul a peste 12 500 km, se formează o rețea unică de habitate, de peisaje și de oameni, cu 49 de parcuri naturale și peste 7000 de arii protejate.

Aici, speciile de faună și de floră migrează între aceste zone, ele fiind apropiate și inter-conectate, iar oamenii trăiesc în strânsă legătură cu natura, depinzând de calitatea apei și a solului pentru a aduce o viață sănătoasă.

De-a lungul Green Belt-ului, colaborarea între specialiști din diferite țări este cheia pentru a studia aceste zone naturale. Este și un simbol al istoriei Europei contemporane, reprezentând pacea care a urmat după căderea Cortinei de Fier.

O dată la doi ani, Asociația Speologică Exploratorii se întâlnește cu ceilalți membrii European Green Belt pentru a face schimb de experiențe și pentru a discuta despre viitor. Cu această ocazie, locația aleasă este punct de studiu cu privire la bune practici și provocări în protecția mediului natural. De această dată locul desfășurării Adunării Generale a fost localitatea Ulcinj din Muntenegru, iar temele de interes au fost protecția habitatului de păsări migratoare și green jobs (ocupații, meserii care pot fi practicate în armonie cu natura).

Fir cu diapozitive “Asociația Speologică Exploratorii la European Green Belt de-a lungul timpului” 👇👇👇💪

Ajunși în localitatea Ulcinj, ne-am împărțit în grupuri mici, pentru o mai bună comunicare cu liderii noștri. Am făcut cunoștință cu acei oameni curajoși și dedicați care se ocupă de protecția păsărilor migratoare și de păstrarea integrității plajelor considerate deosebit de importante pentru numărul și diversitatea speciilor găsite aici.

Salina Ulcinj acopera 1500 de hectare, găsindu-se aproape de coasta mării Adriatice. Inițial a fost o zonă mlăștinoasă, unde se înmulțeau țânțarii. De aceea populația locală a decis să sape un canal până la marea care era în apropiere, sperând că zona se va usca și astfel vor dispărea acei țânțari. Spre surprinderea lor, zona de mlaștină era la o altitudine sub nivelul mării, iar apa de mare a inundat toata suprafața.

Prin evaporare, sarea din mare rămânea pe sol și era strânsă de muncitori, devenind o importantă sursă de venit. Odată cu apa sărată, pătrundeau și peștii din mare, iar acest lucru a atras păsările migratoare, în căutarea hranei.

Astăzi, salina este un adevărat paradis al păsărilor migratoare, care fac un popas aici, venind în fiecare an dinspre Africa pe continentul European. Vara, absolut toată zona este plină de zeci de mii de păsări. Odinioară, acestă comoară naturală risca să fie pierdută. Terenul salinei a fost obiect de speculă pentru dezvoltatori din domeniul turismului și pentru politicieni corupți. Protecția acestui loc a fost o provocare pentru specialiști de mediu, care a durat mai mult de 10 ani, perioadă în care nu au lipsit amenințările, hărțuirile și vandalismul la adresa celor care doreau să facă doar bine. În final, mulțumită unei schimbări de guvern de la sfârșitul lui 2020, Salina Ulcinj beneficiază atât de protecție la nivel național, cât și internațional.

Fiind toamnă, dar destul de cald și de plăcut, am putut să vedem păsări flamingo! Desigur, prin binoclu, dar acest lucru nu ne-a oprit să încercăm să le și pozăm prin obiectiv. Știați că păsările flamingo nu sunt de culoare roz când se nasc, ci sunt albe? Culoarea roz este dată de dieta păsărilor. Ele mănâncă creveți și alge, ambele conținând carotenoide (substanțele care se găsesc și în morcovi). Aceste substanțe ar fi toxice pentru flamingo, dacă nu ar fi eliminate prin pene, proces prin care penajul lor capătă culoarea bine-cunoscută.

Salina Ulcinj este doar una dintr-o serie de habitate ale păsărilor, care se întind din nord-estul și centrul Europei, de-a lungul Balcanilor și până în Africa. Mulțumită efortului specialiștilor și obținerii statutului de zonă protejată, salina are acum cele mai bune șanse să continue să fie unul dintre cele mai valoroase habitate de păsări din Europa!

Asociația Speologică Exploratorii, ca și colegii și prietenii noștri din alte țări, s-a confruntat de-a lungul timpului cu provocări care au necesitat ca noi să căutăm rezolvări dincolo de ceea ce știam deja. Procesul de învățare a fost unul continuu, soluțiile gasindu-se adesea în experiențele altor persoane care au lucrat la studierea și la protecția mediului natural. Întalnirile European Green Belt care au loc o dată la doi ani, precum și activitățile la care suntem invitați de-a lungul anului, sunt platforma prin care învățăm unii de la ceilalți, pe plan internațional. Ne întoarcem cu idei, cu speranță, cu prieteni noi, și cu convingerea că proiectul Rural Karst, pe care am dorit să îl prezentăm, este unul valoros!

Proiectul Rural Karst este derulat de Asociația Speologică Exploratorii și beneficiază de o finanțare în valoare de 47299 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.

a