Aria protejată urbană Reșița

Pădurea – parc Reșița

Aria protejată urbană Reșița

Viziune

Intravilanul Municipiului Reșița să fie înconjurat de o zonă de pădure cu rol social și de protecție până în anul 2030 în beneficiul direct al celor peste 65.000 de locuitori din punct de vedere al sănătății, satisfacției și bunăstării.

Obiectivele Pădurii-parc Reșița

  • Asigurarea protecției locuitorilor orașului la factorii de poluare a aerului.
  • Limitarea scurgerilor torențiale în cazul ploilor abundente.
  • Reducerea debitelor de viitură în cazul unor fenomene meteo extreme.
  • Asigurarea confortului termic în zonele locuite prin menținerea unor temperaturi suportabile în perioadele toride.
  • Asigurarea unui grad ridicat de satisfacție pentru persoanele rezidente și cele în tranzit care apreciază existența pădurilor fără intervenția umană.
  • Dezvoltarea unei vaste infrastructuri cu rol de recreere, turism și educație:
    • alei de promenadă.
    • alei/poteci pentru deplasare pedestră și / sau pentru alergare.
    • trasee tematice și educaționale.
    • piste pentru biciclete și alte infrastructuri specifice.
    • piste pentru ciclism montan.
    • piste pentru deplasare pe dispozitive cu role.
    • piste pentru deplasare ecvestră.
    • punți, pasarele, podețe.
    • bănci, locuri de popas, puncte de belvedere.
    • căi de acces aferente, parcări, toalete ecologice la marginea pădurii-parc.
    • Clădiri informative, clădiri administrative, iluminat.

Pădurea-parc va constitui tot odată în viitorul apropiat și aria protejate urbană, inclusă în rețeaua națională de arii protejate urbane.

 

Etape

2022 constituirea pădurii-parc Reșița pe suprafața de pădure de 1.709,82 ha.
2023 transferul pădurii-parc Reșița de la Romsilva la Primăria Reșița.
2023 constituirea ariei protejate urbane Reșița pe suprafața de 5.345,2 ha.
2024 amenajarea infrastructurii pădurii-parc Reșița.
2026 extinderea amenajării infrastructurii în zona ariei protejate urbane Reșița.
2030 crearea pădurilor în jurul intravilanului pe suprafețele de terenuri neîmpădurite.

 

Date generale Pădurea-parc Reșița

Suprafață: 1.709,82 ha (din care în: intravilan 144,78ha; extravilan 1.565,04ha)
Proprietate: statul român
Categoria de folosință: pădure (fond forestier național)
Administrarea terenului: în prezent Romsilva, în viitor Primăria Municipiului Reșița.

 

Date generale Aria protejată urbană Reșița

Suprafață: 5.345,2 ha
Proprietate: publică și privată
Categoria de folosință: pădure, pășune, arabil, construcții, etc.
Administrarea terenului: public, privat.
Managementul terenului: doar terenurile din domeniul public administrate de Primăria Municipiului Reșița vor face obiectul măsurilor de management din punct de vedere social și protecție.

 

Localizare

Sud-vestul României, Munții Banatului, județul Caraș-Severin, Unitatea Administrativ-Teritorială a Municiupiului Reșița.
Suprafețele de pădure-parc (propunere) sunt cuprinse între limita intravilanului (cu excepția a 144,78ha din intravilan) și limita Ariei protejate urbane Reșița (propunere) care înconjoară orașul.

 

Unități de relief

  • Nord: Dealul Ezerișului
  • Sud: Munții Aninei
  • Est: Munții Semenic
  • Vest: Dealul Bucitu și Munții Dognecei
  • Centru: Depresiunea Reșița-Câlnic

 

Caracteristici abiotice

Geologie: roci metamorfice: Micașisturi, paragnaise; roci sedimentare: conglomerate, gresii, argile cu intercalații de cărbune; marne, calcare litografice, calcare cu intercalații de silex, argile pietrișuri nisipuri)
Morfologie: linia principală a zonei este reprezentată de valea Bârzavei cu versanți abrupți pe alocuri și dealuri fragmentate de numeroase văi. În sud este o zonă carstică cu platouri calcaroase, abrupturi, lapiezuri, peșteri.
Altitudine: minimă 200m (Valea Bârzavei, Moniom); maximă 616,1m (Dealul Ciopeasca, Cuptoare)
Ape curgătoare: Râul Bârzava cu principalii afluenți de stânga: Râu Alb, Secu, Cuptoare, Râu Mare, Stârnic, Doman, Bârzăvița. Principalii afluenți de dreapta: Țerova, Govândar, Gladina, Valea Moniomului.
Lacuri naturale: Doman
Lacuri antropice: Secu.

 

Caracteristici biotice

Vegetația: Specii reprezentative de arbori: Salcâm, Tei, Fag, Cer, Gorun, Carpen, Pin, Molid. Specii dominante de arbori: Carpenul, Cerul, Fagul și Pinul.
Vârsta arborilor: 10 – 120 ani. Vârsta medie: ~75 ani.
Fauna: nevertebrate, pești, amfibieni și reptile, mamifere, păsări.

 

 

Cadru general / Planuri și strategii suport

Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030 – Protejarea naturii.

2.1. O rețea coerentă de zone protejate: Pentru binele mediului și al economiei noastre și pentru a sprijini redresarea UE în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 trebuie să protejăm natura mai mult. În acest spirit, în UE ar trebui protejate cel puțin 30 % din uscat și 30 % din mare. Aceasta reprezintă cel puțin 4 % pentru terenuri și 19 % pentru zonele maritime în plus în comparație cu situația actuală22. Obiectivul este în deplină concordanță cu ceea ce se propune23 ca parte a cadrului global pentru biodiversitate pentru perioada de după 2020 (a se vedea secțiunea 4). În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită zonelor cu o valoare a biodiversității foarte ridicată sau cu un potențial foarte ridicat. Fiind cele mai vulnerabile la schimbările climatice, ar trebui să li se acorde o atenție deosebită, sub forma unei protecții stricte24 . În prezent, în UE, doar 3 % din uscat și mai puțin de 1 % din zonele marine sunt strict protejate. Trebuie să facem mai multe eforturi pentru a proteja aceste zone. În acest spirit, cel puțin o treime din zonele protejate – reprezentând 10 % din zona terestră a UE și 10 % din zona maritimă a UE – ar trebui să se afle sub o protecție strictă. Acest lucru este, de asemenea, în concordanță cu ambiția globală propusă. Ca parte a acestui accent pus pe protecția strictă, va fi esențial să se definească, să se cartografieze, să se monitorizeze și să se protejeze cu strictețe toate pădurile primare și seculare ale UE care încă mai există25 .

2.2.8. Înverzirea zonelor urbane și periurbane. Pentru a readuce natura înapoi în orașe și a recompensa acțiunile comunitare, Comisia face apel la orașele europene de cel puțin 20 000 de locuitori să elaboreze planuri ambițioase de înverzire urbană până la sfârșitul anului 2021. Planurile ar trebui să includă măsuri de creare a unor păduri, parcuri și grădini urbane bogate în biodiversitate și accesibile, ferme urbane, acoperișuri și ziduri verzi, străzi pe care sunt plantați copaci, pajiști și păduri urbane. Acestea ar trebui, de asemenea, să contribuie la îmbunătățirea conexiunilor dintre spațiile verzi, să elimine utilizarea pesticidelor, să limiteze cosirea excesivă a spațiilor verzi din zonele urbane și alte practici care afectează biodiversitatea. Astfel de planuri ar putea mobiliza instrumente de politică, de reglementare și financiare. Pentru a facilita această activitate, Comisia va institui, în 2021, platforma UE privind înverzirea urbană, în cadrul unui nou „Acord privind orașele verzi” (Green City Accord) 53, încheiat cu municipalități și primari. Acest lucru se va realiza în strânsă coordonare cu Convenția europeană a primarilor. Planurile de înverzire urbană vor avea un rol central în alegerea Capitalei europene verzi 2023 și a concursului European Green Leaf (Frunza verde europeană) din 2022.

30% arii protejate și 10% strict protejate până în 2030 se atinge și prin ariile protejate urbane / păduri-parc.

 

Planul Național de Redresare și Reziliență.

Componenta II Păduri și protecția biodiversității. Măsura I1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane. Termen 2023. Noi zone de păduri urbane (cel puțin 500 000 m2), în conformitate cu cerințele legale stabilite în Strategia forestieră națională:

  1. Se vor utiliza numai speciile și ecotipurile care sunt reziliente la viitoarele impacturi preconizate ale schimbărilor climatice și acestea nu vor avea efecte adverse asupra biodiversității. Utilizarea speciilor alogene va fi permisă numai în cazul în care se demonstrează că utilizarea acestora duce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, solul, zonele de vegetație, rezistența la foc) și că speciile indigene prezente nu mai sunt adaptate la viitoarele condiții climatice și pedohidrologice modelate.
  2. Se vor utiliza numai specii și ecotipuri care sunt adecvate pentru viitoarele condiții climatice preconizate din România.
  3. Împădurirea urbană se va realiza printr-o abordare la nivel de peisaj care contribuie la consolidarea conectarea cu zonele naturale sau seminaturale (cum ar fi pădurile sau zonele agricole), punând accentul pe conectarea habitatelor prin infrastructuri verzi și coridoare ecologice. Selectarea speciilor și a ecotipurilor va ține seama de rolul acestora în curățarea aerului și în furnizarea altor servicii ecosistemice în zonele urbane.
  4. Împădurirea va contribui în mod pozitiv la obiectivele de conservare a biodiversității, de management al apei și de protecție a solului. Împădurirea nu va avea loc pe terenuri agricole de mare valoare naturală, pajiști sau zone umede, cu excepția cazului în care scopul intervenției este refacerea habitatelor.
  5. Proiectele de împădurire sau reîmpădurire se vor desfășura în zone expuse și vulnerabile la pericole climatice, în special la secete și inundații.
Noi zone de păduri urbane (cel puțin 500 000 m2) până în anul 2023

 

Programul de guvernare 2021 – 2024

Biodiversitate și arii protejate: Asumarea țintelor UE prin strategia europeană — 30% arii protejate și 10% strict protejate pana în 2030, asigurarea compensațiilor pentru pierderile de venit proprietarilor de teren aflați în această situație; Aprobarea legii ariilor protejate urbane și realizarea rețelei naționale de arii protejate urbane.

Păduri: Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane. Plantarea a 56.000 ha terenuri forestiere și 315 ha păduri urbane. Accentul se va pune pe împăduriri în afara fondului forestier național și extinderea acestuia, prin împădurirea terenurilor degradate și înființarea de perdele forestiere de protecție. Bugetul alocat este de 630 de milioane de euro. În cadrul procesului de împădurire se va ține cont de protecția pajiștilor naturale (HNV), acestea fiind excluse complet din campanie. Implicarea autorităților publice locale în identificarea și împădurirea terenurilor degradate.

Extinderea suprafeței la 30% arii protejate și 10% strict protejate pana în 2030.
împăduriri în afara fondului forestier național / terenuri degradate.